Am luat eu toate apusurile de octombrie și le-am prefăcut în veșnică-ntrebare: de ce el n-a răspuns la a sa chemare? Aceleiași lumi parcă nici n-ar aparține, el – rațional și rece, iar ea – o oarecare vie.
într-un târziu, ea a înțeles – nu poate avea un sentiment intens pentru o fereastră ce închisă să rămână a vrut. și nici nu sparge geamul, ar fi acuzată de furt. * s-a îmbrăcat cu toată lumina ei voie fără să-i fi cerut, d-aia de soare nevoie el nici n-a mai avut. și nici de aer, asta o a durut. * dacă el a […]
Mă gândeam cum m-a salvat iubirea pentru tine, ce am ținut-o atât de strâns. Când am avut cea mai mare nevoie, ea făcut-a fericiri din plâns. ♥ M-am retras de-atâtea ori în ea și m-a primit de parcă și tu ai fi aflat. Fără să stea pe gânduri și cu blândețe, în culori pastel o altă inimă mi-a desenat. ♥ Mă-ntreb adesea dacă simți cât […]
inima încearcă să reformuleze acum, cu subiect și predicat, toate informațiile venite din partea minții – vrea, nu vrea, substantivele nu sunt întotdeauna precedate de prepoziții.
Am realizat un test de evaluare inițială pentru clasa a VII-a, util cadrelor didactice, dar și elevilor care doresc să lucreze individual. Descarcă documentul de aici test initial clasa a VII-a – Prof. Cristina O.
Că și Toamna poate fi o Vară Până-ncep cuvintele să o doară Ca o rană… (2018) ♥ pentru unii vine toamna, pentru mine aș vrea să vii tu – eu pot renunța la septembrie din calendar, numai la tine nu. * au trecut atâtea anotimpuri – în niciunul nu ne-am mai găsit, deși ți-am arătat drumul, tu tot te-ai rătăcit. * și totuși mâine-i […]
în cele din urmă, fiecare are libertatea de a rămâne ori de a renunța. ea nu se oprește, el e interjecția adânc înfiptă în inima sa. * cu tot cu a sa frică, cu rușine, cu neclaritate și cu o profundă dorință, își asumă orice sentință. * nu reușește să găsească nicio rezolvare, se simte ca la un test, în care trebuie să-i șoptești să […]
Mi-am cumpărat de curând, de la Mănăstirea Cozia, cartea „Femeia creștină înaintea Domnului”, o carte-călăuză ce nu trebuie sa se afle printre cele citite și abandonate în bibliotecă. E necesar ca ea să existe pe noptiera oricărei femei creștine și să se revină asupra ei în fiecare zi, întocmai ca o rugăciune, fiind „un adevărat îndrumar de spiritualitate pentru creștinele zilelor noastre”. […]
finalul poveștii l-am scris de-atâtea ori, apoi l-am șters. acum aștept să-l scrii tu să putem să închidem acest dans tacit. am obosit. rupe cu mâna ta doruri, regrete și lacrimi la asfințit. tot ce mi-ai dăruit din tine a fost o umbră în care m-am retras, nu știu dacă am greșit, însă de când iubirea are un sfârșit? poate de când n-am știut să […]
voi n-ați fost nimic, dar fix în nimicul ăla ea a simțit tot – ea nu mai vedea pe un altul, el a ales, în schimb, să-i fie un magnum patruzeci și patru.