„Când îl ai pe Hristos de partea ta, nu poți decât să-L întâmpini. Nu poți decât să te bucuri, să fii strălucitor.”
Pentru mine, Doamne, gata, am cerut de-atâtea ori. Azi Te rog să mergi la poarta unde-așteaptă bolnăviori să-i ridici din suferință. Întinzându-Ți mâna Ta, întoarce-i la sănătate! Totul doar spre Slava Ta! * Pentru mine, Doamne, gata, am cerut și-am tot cerut. Azi Te rog să mergi la poarta celui în tristeți căzut – n-are altă mângâiere, rămâi a lui scăpare, mergi chiar astăzi și […]
Nu este aici, a Înviat în inima celui care, în timpul Postului Mare, și-a făcut curat – ale sufletului ferestre de murdărie fost-au șterse. Gura sa n-a mai gustat din aproapele, s-a hrănit cu rugăciune, alegând binele. Stomacul și l-a micșorat – că lăcomia e păcat abia atunci seama și-a dat. Nu este aici, a Înviat în sufletul cela cu rană, în care Trupul Lui […]
Descarcă documentul ⇓ Subiectul I, partea A, bacalaureat – sugestii de redactare
N-avea ce să bage-n gură, Simțea la stomac o rană Și decise, azi, în post, Să mă ia pe mine hrană. *** Realizai cam greu, ce-i drept, Și-apucă o mușcătură, Încă o mai simt în piept – E precum o-nțepătură. (27 martie 2024)
tu vrei ca sufletul să ți-l încarci folosind al lumii încărcător, dar dacă nu este compatibil, ridică-ți ochii în mod rugător spre Cerul cu brațele deschise – singurul capabil să-l înalțe pe omul secătuit de puteri, când răul așteaptă să-l înhațe… * numai Dumnezeu putere îți dă, fiindcă lumea tot pe gânduri stă… (09 martie)
Tânărul Făurar, întocmai ca un gentleman, îi cedă locul preafrumoasei Primăveri. Cu un zâmbet timid, fata acceptă și se apropie să-i ofere, în semn de mulțumire, un pupic pe obraz. Îmbătat de parfumul ce-l emana tânăra, Făurar se îndrăgosti pe loc, și, transformându-se într-un ghiocel, o întrebă: — Mă poți prinde ca pe-un mărțișor în piept? — Singurul mărțișor pe care-l […]
Și astăzi inima ta chiuli, Absența nu ți-o pot motiva. Te credeam totuși mai serios – Nota la iubire-ți voi scădea.
E ora la care toți dorm, e ora la care eu aștept să se facă zi – doar stau, neavând vreo dorință, și-ncep să scriu în tonuri de gri…
Cuprins de nostalgie, Silviu Bacuiani se hotărăște să scrie un roman țărănesc, un roman al dragostei și al războiului, reușind, astfel, să retrăiască momentele deosebite din copilăria sa, povețele bunicului său, Ghiță, răsunându-i parcă și acum în urechi. Pornind de la o serie de întâmplări reale, după cum autorul însuși mărturisește, „Ghiță. Povestea unei vieți” urmărește povestea vieții deloc ușoare a lui Ghiță, om simplu […]