Din când în când… privește-ți sufletul Și ascultă-l, are ceva de spus… În tăcerea nopții, doar urletul Mai șoptește ceva, un vis apus. Din când în când… culege și un dor, O speranță pe care s-o plantezi În inimă, devino visător, Fii tu un om în care poți să crezi! Din când în când… citește-ți privirea, Deși tăcută, ea scrie […]
sursă foto – internet S-a urcat fericirea în tren Și-a plecat. Era prea grăbită. Nu mi-a lăsat decât un catren Pe-o floare, una ofilită… A fugit cu un bagaj imens Și nu s-a mai uitat în spate. Lasat-a în urmă un nor dens De tristeți și visuri uitate… Fericire? Doar o vorbă-n vânt… O văd, dar scrisă-n dicționar, Ea nu-i decât un […]
Înțelepciunea este o calitate a omului bun, a omului credincios, a omului cu principii și rațiuni. Înțelepciunea nu este la-ndemâna oricui, nu oricine poate fi înțelept. Și dacă un om nu este înțelept, atunci cum se numește? Se numește rău, așa vreau eu să-l numesc. Sigur te așteptai să-l numesc prost, dar nu, acela nu este prost, este rău. Numim […]
E încă Toamnă la fereastra mea, iar picăturile de ploaie spală toată durerea din suflet… E încă rece la ușa mea, iar frigul mi-a înghețat toată tristețea din inimă… Sunt încă frunze în ființa mea, iar coloritul lor mi-a încălzit toată casa sufletului… Știi ce mi-au șoptit ele? Că eu sunt însăși […]
Cum îți dai seama că e Toamnă? Când stejarul începe să arunce cu ghinde în tine, iar la fiecare promenadă, deasupra capului tău, zboară lin câte o poezie, căci doar Toamna poate scrie versuri cu ajutorul culorilor. Frunzele – iată ce versuri frumoase!
Nu-i Toamnă fără fericire, Nu-i Toamnă fără el, fără ea, Nu-i Toamnă făr’ a lor iubire Și nici cer fără o stea. Nu-i Toamnă fără al frunzei cânt, Nu-i Toamnă fără versuri scrise, Nu-i Toamnă fără parfum de vânt Și nici somn fără vise. Nu-i Toamnă fără aspirații noi, Nu-i Toamnă fără recital de ploi.
Mă îmbrac în Toamnă, în culori duioase, În bogată frumusețe, în vis arzător, Din boabe de strugur – pietre prețioase, Voi face un colier, unul înălțător. Mă îmbrac în Toamnă, în haină ușoară, În anotimp sincer, în minunați copăcei, Din frunza aurie – dulce comoară, Crea-voi, pentru urechi, cei mai frumoși cercei. Mă îmbrac în Toamnă și în […]
Lacrima este cuvântul ochiului, este vocea ochiului, este gândul ochiului, este vorbă, vorba pe care-o rostește ochiul.
Pe suflet sunt scrise fericirile, tristețile, poeziile de dragoste, este scris cerul, sunt pictate stelele, sunt pictați norii, acei nori lăuntrici, acei nori care fac sufletul să zbiere, dar pe care nimeni nu-l aude. Poți să auzi strigătul de ajutor al unui suflet trist, al unui suflet ce zbiară în tăcere?Cristina O.
Sursă foto – internet Dacă frunzele copacilor cad și nu sunt supărate, ci, dimpotrivă, dansează pe muzica vântului ce cântă, căderea lor nefiind o prăbușire în tristeță, ci un vals spre nemurire, noi, oamenii, de ce am fi deprimați la fiecare bobârnac pe care ni-l dă viața? De ce nu cădem cu bucurie, zâmbindu-i răului și bătând palma cu încercarea? Hai să-l luăm de mână […]