Author: Cristina
February 28, 2017
Nu pleca!
Iarnă, nu pleca, mai stai puțin pe la mine, N-am apucat să-ți zic cât de mult eu te iubesc, Timpul a alergat grăbit și chiar îmi vine Să-mi fac bagajul, cu tine să călătoresc… A nins, dar cu bucurii, peste al meu suflet, Fulgișorii mi-au ținut de cald, mi-e tare dor Să te privesc, căci ești atât de pură, Zâmbet! Ai […]
February 26, 2017
Constatare
Ne pierdem printre munții de greutăți, totu-i prea întunecat, În loc să ne bucurăm de verdele zilelor, gândim prea mult, În imensitatea asta, suntem atât de mici, nu-i un păcat Să ne afundăm în râuri de lacrimi? Răspunde-mi, eu te ascult! Căutăm fericirea prin locuri prea îndepărtate, e trist… De ce ne legăm la ochi, ne ascundem în vizibilul nimic? Ridică-te din propriile-ți […]
February 25, 2017
Să plouă cu Viață!
Viață, prinde-mi tu – în păr – crenguțe de cimbru și busuioc, Leagă-mi iubirea de mână, să nu ne despărțim vreodată, Condimentează-mi ziua cu toate aromele ce-mbată – Micuțe petale de noroc să-mi bată la ușă: Cioc! Cioc! Ascultă a mea doleanță, nu e nicidecum un fason, Doresc să stau la povești cu împlinirea – față în față, Pe drumul meu lipsit de apă, să plouă cu […]
February 17, 2017
Dorință
copaci înfloriți- sursă foto – internet Fii a mea primăvară, reînvie-mi florile uscate, Spală-mi, cu lacrimile cerului, sufletul de păcate, Înflorește-mi bobocul de iubire ce-așteaptă cuminte, Scrie-mi, pe ale sale petale, vorbe de ținut minte! Pictează-mi aripi de mătase, pune și câteva perle – Litere grațioase ce cântă cu glasuri ca de mierle, Fii anotimpul meu, al dulcei speranțe – […]
February 11, 2017
Capitolul 4. Alfabetul din Medicament de Cristina Olteanu
Fă-ți propriul alfabet! Dă-mi mâna, ține-te strâns de-a mea. Ai grijă, ușor, nu-ți fie teamă, sunt aici, omule. Gata, în sfârșit, ai văzut că se poate? Cum ai reușit să cazi în prăpastia suferinței? Cum? N-ai fost atent, căci mergeai cu ochii închiși. Jucai Baba Oarba? Nu mai închide ochii, deschide-i, admiră. Închide ochii doar atunci când dormi, când visezi, când ai nevoie […]
February 9, 2017
Poți fi
Poți fi licurici – și tandru, și luminos, Poți fi chiar și-o pasăre cu glasul duios. Poți fi bolta cerească – de stele plină, O violetă – a florilor regină. Poți fi giuvaer, o notă de grație, Poți fi însuși cuvântul admirație. Poți fi o prăjitură însiropată, Un bibelou – o artă adevărată. Poți fi metafora însăși – poezie, Poți fi roman de-amor, […]
February 9, 2017
Ploaia mă iubește, ochii îmi sărută
Ploaia mă iubește, ochii îmi sărută, Luatu-m-a în brațe – știe cât m-ajută. Soarele-mi vorbește cu căldură în glas: „Iubite muritor, eu nu o să te las!” Aștrii din Rai îmi oferă un tezaur – Luceafărul – un frumos inel din aur. Privighetoarea-mi cântă o melodie, Acompaniată de vântul ce-adie. Laleaua-mi zâmbește, plăcuta-i mireasmă Mă-nsoțește ades – nu, nu-i o fantasmă. […]
February 8, 2017
Definiția optimismului
Cânta-ne-vor la harpă mățișorii aduși de Divinitate, Înmuguri-vor crengile sufletului pierdut în suferință, Scutura-se-va frica pe-un drum vechi, bătătorit de greutate, Gândurile din abis grăbitu-s-au să treacă în neființă. Zbura-voi – prin văzduh – ca un pieris rapae plin de grație, Dansa-voi cu viața – printre flori multicolore – un vals vienez Ce opri-va – ca prin farmec – oamenii cuprinși de admirație, Pe lista mea […]
February 5, 2017
Ef
M-am aruncat cu pasiune în ființa literei F… —Dăruiește-mi liniștea nopții albe, o, scoică de sidef! Inima-ți cea grațioasă emană divina candoare, Pune-mi – în paharul din stele – puțin din a ta licoare… Literă gingașă ca ghiocelul timid, abia ieșit – Fericirea, Familia, Feminitatea – m-ai copleșit! Zeiță a Frumuseții, cu Finețea dulce mă seduci, Am adus cu mine și tristețile, aș vrea […]