Filele sufletului meu prins-au țurțuri

By Cristina

Filele sufletului meu prins-au țurțuri,

E atâta iarnă înăuntru-mi, tu știi?

Propria ființă suferă de-nghețuri,

E viscol violent, uitat-ai să mai vii…

Cu un sloi de cristal desenez un cald vers –

Pe inimă – să pot să mă-ncălzesc cu el,

Volum de poezii – voi scrie chiar din mers,

Realizat-am – din gheață – un fin penel.

Ia-mi sufletu-n palme, rogu-te, citește

Filă cu filă, căci îți sunt destinate…

Iubirea noastră nu mai știe a crește,

Dar aceste stihuri nu pot fi uitate.