March 10, 2022
Dintr-o trăsătură de condei
Nu auzi cum poezia plânge? Stihuri pe obraz i se preling, Dintr-o metaforă-i curge sânge, Iar epitetele-ncet se sting. * E la pământ, te faci că nu o vezi, Și-n loc de rimă, are rana – Nici nu i-o cureți, nici nu i-o pansezi, Noroc că i-am lăsat eu pana. * Și dintr-o trăsătură de condei, Vom auzi din nou râsetul ei.





