Poem sfios

Te-am desenat în al meu vers –

Un înger așezat pe-un nor.

De lângă tine eu m-am șters

Până voi învăța să zbor.

Nu am curaj să te privesc,

Să te iubesc am îndrăznit,

Mă iartă când te mai citesc

Pe tine, înger mult dorit.

Te-am desenat în al meu vers –

Un chip perfect, rupt din soare.

De lângă tine iar m-am șters

Să nu-ți fur a ta candoare.

N-am curaj să-ți stau în dreapta,

Dacă tu mă vei respinge?

Aș vrea să-ți ascult iar șoapta,

Să-ți simt mâna când m-atinge

Din greșeală.