November 22, 2016
Doamne, Ție îți mulțumesc!
Doamne, Ție îți mulțumesc din inima-mi cea mare,
Că mi-ai trimis Poezia să-mi țină chiar de foame!
Să-mi fie confidentă, să mă-nsoțească în viață,
Să-mi zică Noapte bună și o Bună dimineață.
Îmi șterge lacrimile ce curg ca un izvor pe chip,
Mă susține când în viața asta mă simt un nimic.
Și-mi dictează, rând cu rând, versurile ce eu le-adun.
Și creez un poem demn de așezat într-un volum.
Mi-ai trimis Poezia să-mi fie înger păzitor,
Să îmi țină de urât, singurătatea să-mi omor.
Datorită Ție, Doamne, când sete o să-mi fie,
Voi bea cu-atâta poftă un pahar de poezie
Cu gust asemănător ceaiului de iasomie.
Îți mulțumesc și ție, a mea dulce Poezie!
Așază-te, deci, la un pahar de vorbă cu mine,
Căci sufăr de insomnii, nu-mi place să îmi dorm viața,
Vom povesti până când ne vom saluta cu Neața,
Căci, iubită Poezie, tu îmi ești însăși Viața!